0264259001 info@visitciucea.ro

Mausoleul lui Octavian şi al Veturiei Goga

Monumentul funerar s-a realizat prin strădaniile extraordinare ale Veturiei Goga care notează într-un jurnal: “În primăvara anului 1938 ne plimbam prin grădină când, după o hotărâre definitivă, am desemnat locul unde să ridicăm mormântul. Astfel îi cunoşteam dorinţa.” De altfel, în testamentul redactat în mai 1936, cu exact doi ani înaintea morţii sale, Goga afirma: “…Doresc să fiu îngropat la Ciucea, dacă nevasta mea va putea să facă o criptă, unde să se aşeze şi ea spre odihna de veci, după o viaţă plină de goană şi de chinuri în slujba altora…”.

În vederea ridicării unui monument cât mai reprezentativ, văduva poetului se adresează în vara lui 1938 lui Constantin Brâncuşi cu care se întâlneşte la Bucureşti, rugându-l să realizeze lucrarea. Sculptorul este de acord şi îi sugerează Veturiei Goga să facă o piatră de mormânt dintr-o marmură verde, ca o flacără. Veturia acceptă ideea şi îi trimite o scrisoare prin care îl roagă pe marele sculptor să vină la Ciucea să se apuce de lucru, sau, măcar, să trimită un plan arhitectural. Brâncuşi răspunde prompt că întotdeauna a început şi a terminat o lucrare cu dalta în mână şi că, în consecinţă, nu îi trimite niciun plan. Veturia Goga nu are răbdare să aştepte şi se adresează celui mai important arhitect al momentului, una din personalităţile reprezentative ale domeniului, G.M. Cantacuzino care îi face planul mausoleului. Decorurile sunt proiectate de artista plastică Nora Steriade. Mausoleul este din marmură şi mozaic şi va fi ridicat de un meşter zidar maramureşean, Iosif Kuczka. Placarea cu mozaic a impunătorului edificiu este realizată manu propria de Veturia Goga. Tehnica de montare este bizantină, în şapă şi apoi aplicată pe perete, iar la suprafeţele curbe-piatră cu piatră. Pietricele colorate sunt aduse de firma Orsini din Italia şi este mozaic de Murano.

Fundaţia mausoleului este din beton armat şi are 8 m, iar înălţimea sa măsurată de la bază are 12 m. Această cantitate impresionantă de beton se explică prin dorinţa constructorului de a preîntâmpina orice alunecare de teren, lucrarea fiind amplasată în pantă, pe dealul Pleşului. Mausoleul a fost inaugurat oficial în 1958, când rămăşiţele pământeşti ale lui Octavian Goga sunt mutate din mormântul provizoriu în sarcofagul mausoleului. Pe frontonul său, Veturia Goga a transcris ca epitaf în mozaic, o strofă din poemul lui Goga

Din larg:

“Jur-împrejur e largul care cântă,

E soare-n cer, e sărbătoare sfântă

Şi-n vreme ce mi-a amuţit pământul

Fiorul păcii-n suflet mi se lasă

Eternităţi îmi flutură veşmântul

Simt Dumnezeu cum mă primeşte-n casă.”

De atunci și până astăzi, neîntrerupt, cu toate vicisitudinile politice ale vremurilor, Ciucea a rămas un reper neclintit pe harta spiritualității românești. Chiar și în anii când poezia lui Goga fusese interzisă, mii de iubitori ai versurilor sale veneau la castelul de pe malul Crișului Repede în pelerinaje tăcute.

Repectând în spirit testamentul lui Goga, care prevede că după moartea sa și a soției toate bunurile deținute de cei doi să fie donate statului român, iar la Ciucea să ființeze un muzeu care să poarte numele poetului, Veturia Goga face în 1966 oferta de donație a întregului complex. Oferta este acceptată, astfel că în vara anului 1967 se deschide oficial actualul Muzeu Memorial ”Octavian Goga” de la Ciucea.

Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să  vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Acest site nu reprezintă  poziţia oficială  a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea  şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.

Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală  furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.